Light
Dark

Cine ar trebui sa fie îngrijorat de înființarea Parchetului European?

Odată cu operaționalizarea Parchetului European va debuta un nou tip de anchetă penală la nivel unional, mult mai complexă decât cele desfășurate în România și cu aspirații mult mai mari de a obține rezultate eficiente, anchete care deși ar trebui să intereseze orice persoană care urmărește obținerea de fonduri europene, nu ar trebui să îngrijoreze nicio persoană care a implementat o politică de prevenție penală eficientă sau care beneficiază de asistență specializată în această materie.

Context
Peste doar câteva luni (data oficială este noiembrie 2020) va fi operațional Parchetul European. Noua instituție a Uniunii Europene are ca scop declarat combaterea eficientă a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii și a infracțiunilor indisolubil legate de acestea.

Într-un raport recent al GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției) a fost preluat un articol al procurorului șef european, Laura Codruța Kovesi, care a declarat că Parchetul European are potențialul de a schimba complet paradigma în domeniul justiției penale, fiind o instituție orientată spre rezultate.
Procurorul șef european a mai susținut cu altă ocazie că Parchetul European își va începe activitatea având în lucru 3000 de cauze, urmând ca anual să fie înregistrate aproximativ 2000 de cauze noi.

Pentru a avea o imagine completă cu privire la impactul pe care Parchetul European îl va avea asupra persoanelor fizice sau juridice din România mai trebuie menționat că România este clasată pe primul loc în Uniune la fraudarea fondurilor europene, aspect care se va reflecta cu siguranță și în activitatea intensificată a Parchetului European, în legătură cu fraudele sau actele de corupție asociate fondurilor europene de pe teritoriul României.

Activitatea Parchetului European
Potrivit competenței sale, Parchetul European (EPPO) va investiga, urmări penal și trimite în judecată pe autorii, complicii sau instigatorii infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii [prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371]. În acest sens, EPPO desfășoară investigații, efectuează acte de urmărire penală și exercită acțiunea penală în cadrul instanțelor din statele membre, până la finalizarea cazului.

În legislația din România, infracțiunile care vor fi investigate de Parchetul European se regăsesc cu precădere în Secțiunea 41 din Legea nr. 78/2000 (cele privind fraudarea fondurilor europene), în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale ori infracțiunile de corupție reglementate în Codul Penal (cum ar fi luarea de mită, darea de mită sau traficul de influență) sau deturnarea de fonduri incriminată tot în Codul Penal.

Fără a realiza o analiză tehnică și exhaustivă a infracțiunilor care vor intra în sfera de competență a Parchetului European, este important de reținut că acesta va investiga o paletă largă de infracțiuni, pornind de la cele clasice de fraudare a fondurilor UE, la cele de evaziune fiscală sau corupție, fiind competent însă să investigheze orice infracțiune legată în mod indisolubil de acestea (sintagmă folosită de Regulamentul privind Parchetul European, fără însă a fi definită).
Astfel, se așteaptă ca în România, multe dintre infracțiunile care până acum era investigate de Direcția Națională Anticorupție (DNA) să fie preluate și anchetate de noua instituție unională a Parchetului European, specializată și concentrată pe tragerea la răspundere a persoanelor care le comit.

Anchetarea acestor infracțiuni va fi diferită de anchetele clasice de pe teritoriul României, desfășurate până acum de DNA, întrucât chiar procurorul șef european, împreună cu alți procurori europeni (formând Camerele permanente), vor coordona investigațiile și vor lua decizii punctuale cu privire la desfășurarea fiecărei anchete. Mai mult, există situații în care dacă persoanele anchetate reclamă încălcarea unor drepturi sau existența unui conflict de competență, procedura de soluționare a acestui diferend poate fi atribuită Curții de Justiție a Uniunii Europene având sediul la Luxemburg.

În contextul participării în cadrul unei conferințe dedicată Parchetului European, la finalul anului trecut în Germania, am discutat împreună cu alți avocați specializați în drept penal european și magistrați din alte state membre despre particularitățile investigațiilor desfășurate de către Parchetul European și despre nevoia de adaptare la efectuarea unei anchete cu un pronunțat caracter transfrontalier.


Pe cine interesează înființarea Parchetului European?
Prin prisma participației penale și a plajei de infracțiuni care vor intra sub competența Parchetului European, orice persoană ar putea fi subiectul unei investigații a acestuia. Cu toate acestea, orice persoană sau companie (fie că e vorba despre un startup sau o companie multinațională) care gestionează sau dorește să obțină finanțare prin fonduri europene poate fi vizată

Articolul integral a fost publicat pe platforma hotnews și poate fi accesat aici.

Distribuie:

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on whatsapp

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Aplică pentru a publica

Dacă vrei să susții excelența în dreptul penal și în același timp vrei să diseminezi informații interesante și originale din domeniul dreptului penal, nu ezita să ne contactezi pentru a publica pe această platformă.

Scrie un mesaj

Informații de contact

Scrie un mesaj

Ultimele Articole