Light
Dark

Răspunderea penală pentru comiterea de infracțiuni împotriva animalelor. Despre cum îi protejăm pe cei mai vulnerabili (I)

„Măreția și progresul moral al unei societăți nu pot fi judecate decât după modul în care își tratează animalele.” – Mahatma Gandhi

I. Preambul

Unul dintre dezideratele sistemului de drept este acela de a oferi protecție desfășurării activităților socio-umane în eventualitatea unei ingerințe în exercitarea drepturilor și a libertăților individuale și colective, de aceea este imperios ca sistemul juridic să confere protecție și drepturilor celor mai vulnerabili dintre gentili Terrei.

Este important de punctat că pe scara evoluției umane s-a regăsit mereu constanta progresului, acesta aducând cu sine, atât prin prisma evoluției științifice, culturare și economice, cât și prin prisma dezvoltării sociale, necesitatea apariției legilor pentru a cârmui activitățile cotidiene. La momentul actual un stat dezvoltat, în cadrul căruia sistemul de drept este unul eficient și funcțional, va legifera și în scopul garantării drepturilor animalelor.

raspundere penala infractiuni animale

Motiv pentru care este de neacceptat că, în ultima perioadă în mass-media au apărut imagini grotești care prezintă atât în mod explicit, [1] cât și implicit activități de exploatare și abuz împotriva animalelor fie ele domestice, sălbatice-endemice țării noastre sau chiar exotice. Astfel de imagini scot la iveală realități șocante [2] cu privire la activițățile inumane perpetuate de diverse persoane care se pretează la acestea fie din dorința de a crea divertisment [3], de a își procura diverse avantaje economice [4] sau ca urmare a unor patologii de ordin psihic.

Consider că este de datoria noastră de a dezaproba virulent astfel de activități și de a pretinde tragerea la răspundere penală a făptuitorilor, nu doar ținând cont de faptul că adesea abuzul și exploatarea animalelor pot regresa [5] înspre abuzul și exploatarea altor persoane, dar mai ales luând în considerare faptul că orice reprezentat al regnului animal trebuie să beneficieze de protecție în fața unor activități lugubre, macabre și pline de cruzime.

II. Orientări filosofice cu privire la  protecția animalelor

De-a lungul istoriei, personalități marcante, printre se numără și umanistul Leonardo da Vinci (1452-1519), au fost îngrijorate de cruzimea față de animale. Notițele eruditului renascentist înregistrează dezaprobarea sa vehementă cu privire la faptul că oamenii își folosesc puterea dominantă pentru a crește animale în scopul sacrificării acestora. [6]

Filosoful francez, René Descartes (1596-1650) considera că ceilalți reprezentanți ai regnului animal sunt „mașinării complexe fără suflet, minte sau rațiune”[7]. În dualismul cartezian, conștiința reprezintă una dintre caracteristicile specific umane, creând o punte de legătură între materia fizică și divinitate.

Biologul englez, Charles Darwin (1808-1882), prezentând teoria evoluției, a revoluționat modul în care oamenii priveau interacțiunea lor cu alte specii. Viziunea darwiană considera că ființele umane nu doar că au o legătură directă cu alte specii ale regnului animal, ci și că cele din urmă aveau, de asemenea, vieți sociale și morale și capacitate mintală. Mai târziu, în opera sa „Originea omului” publicată în anul 1871, Darwin a susținut faptul că: „Nu există nicio diferență fundamentală între om și mamiferele superioare prin prisma facultăților mintale.” [8]

Aceste argumente au determinat o schimbare de optică socială cu privire la tratamentul animalelor, mai cu seamă prin adoptarea de norme legislative care consideră bunăstarea animalelor ca reprezentând o parte integratoare a bunăstării sociale, nu doar un efect indirect asupra bunăstării umane. Astfel, multe țări au recunoscut capacitatea emoțională a animalelor și au adoptat norme juridice anti-cruzime, anti-exploatare și anti-abandon.

III. Evoluția legislației naționale cu caracter protecționist

A. Prevederile codicelui penal (1865) conțineau un număr de două contravenţii privitoare la animale. Cea generală, reglementată în cadrul art. 385 alin. (1) pct.12 C. pen 1865, care prevedea o pedeapsă mai ușoară, „Acela care, în public, va maltrata dobitoacele sau le va expune la poveri mai presus de puterea lor se va pedepsi cu amendă de la 5 până la 10 lei.” şi alta specială, normată în cadrul art. 393 alin. (2) C. pen 1865 fiind sancționabilă cu o pedeapsă mai gravă, „Cei ce vor causa moarte sau răniri dobitoacelor altuia, prin lăsarea fără pază de nebuni sau furioşi, ori de dobitoace făcătoare de rău, sau prin repeziciunea ori reaua conducere a trăsurilor, ori prin covârşitoarea lor povară sau a cailor, a dobitoacelor de tras de povară sau călărie[…]se vor pedepsi cu lei 15 până la 25.”

De asemenea, Codul Penal din 1865 incriminează în art. 368 o infracțiune de distrugere cu voință a peștilor aflați în apele stătătoare, „Cel ce va otrăvi, cu voinţă, peşti în bălţi, heleştae ori havuzuri, se va pedepsi cu închisoarea de la 1 lună până la 2 ani şi cu amenda de la 16 lei până la 200 de lei.” Rațiunea din spatele unei astfel de incriminări este de ordin economic, valoarea social protejată având un profund caracter patrimonial.

B. Codul Penal Carol al II-lea (1936) prevedea în cadrul capitolului al VII-lea, partea specială, intitulată „Contravenții contra animalelor”, faptele sancționabile contravențional care aduc atingere vieții și sănătății animalelor (art. 593-594).

Astfel, se pedepseau cu închisoarea polițienească [9] de la 5 la 20 de zile și amendă de la 100 la 500 lei următoarele fapte de cruzime sau tortură savărșite în public împotriva animalelor:

„1. supunerea animalelor la poveri mai presus de puterile lor sau la oboseli excesive;

2. întrebuințarea animalelor la munci pentru care sunt inapte din cauza vârstei, boalei, infirmității sau rănilor;

3. părăsirea animalelor infirme, rănite sau bolnave;

4. bătaia cu nesocotință;

5. înțeparea sau îmboldirea animalelor cu instrumente sau unelte ascuțite pentru a le stimula la muncă sau la mers, ori pentru a le face să se ridice când sunt căzute, rănite sau bolnave;

6. transportul de păsări sau alte animale mici, legate de picioare și atârnate cu capul în jos;

7. întrebuințarea animalelor la jocuri sau spectacole publice ce comportă suferințe sau cruzimi;

8. supunerea animalelor, fie chiar în scop științific sau didactic, la experiențe de natură a provoca mila sau desgustul, cu excepția experiențelor făcute în clinicile universitare și institutele științifice de specialitate, sub stricta supraveghere și răspundere a profesorului sau directorului institutului;

9. tăierea animalelor pe străzi sau în alte locuri publice prin natura lor.”

Art. 594 C. pen. 1936  stabilește pedeapsa cu închisoarea polițienască de la 1 la 10 zile și amendă de la 50 la 1.000 pentru comiterea faptelor incriminate prin art. 593 pct. 1, 2 4, și 5 C. pen. 1936 fără a exista condiția comiterii acestora în spațiul public. De asemenea, art. 594 C. pen. 1936 normează alte două fapte ce constituie contravenții contra animalelor, anume: dresarea animalelor prin mijloace barbare și distrugerea cuiburilor păsărilor folositoare.

C. Potrivit reglementărilor din dreptul pozitiv, actul normativ actual care conferă protecție animalelor este Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor, aceasta vizează reglementarea măsurilor privind asigurarea condițiilor de viață și bunăstare ale animalelor, cu sau fără deținător.

Prin legea privind protecția animalelor se evidențiază două forme de răspundere pentru persoanele care perpetuează acte reprobabile asupra necuvântătoarelor, anume răspunderea contravențională și răspunderea penală, reținute în funcție de gravitatea faptei. Fapta care antrenează prima formă de răspundere se sancționează cu contravenție, ce presupune pedeapsa cu amenda contravențională. În schimb, infracțiunea comisă împotriva animalelor care angajează răspunderea penală presupune pedeapsa cu închisoarea sau amenda penală.

Astfel, în cadrul capitolului al VII-lea, art. 25 din Legea nr. 205/2004, privind protecția animalelor, sunt reglementate următoarele infracțiuni de violența împotriva animalelor, pedepsite cu închisoarea de la trei luni la un an sau cu amendă:

  1. Uciderea animalelor (forma de vinovăție fiind intenția, independent de calificarea acesteia ca fiind direct/indirectă) fără drept;
  2. Practicarea tirului pe animale domestice sau pe animale sălbatice captive;
  3. Organizarea de lupte între animale sau cu animale;
  4. Folosirea animalelor vii pentru dresajul altor animale sau pentru controlarea agresivității;
  5. Rănirea sau schingiuirea animalelor;
  6. Intervențiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal, în formele prevăzute de lege;
  7. Folosirea animalelor aparținând subîncrengăturii vertebrate, indiferent de gradul de îmblânzire, născute în captivitate sau capturate din natură, în spectacole de circ, circuri ambulante, caravane și trupe de artiști ambulanți, precum și în orice alte tipuri de spectacole similare.

Alineatul al doilea al aceluiași articol stabilește faptul că:  În cazul condamnării pentru una dintre infracțiunile prevăzute la alin. (1), instanța poate dispune ca pedeapsă complementară interdicția de a deține animale pentru o perioadă de la un an la 5 ani.”

Totodată, legiuitorul  a stabilit ca aceste infracțiuni să fie pedepsite cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă penală cu precizarea că, dacă este săvârșită una dintre faptele menționate la literele a) sau b) de către proprietarul animalelor, pe lângă amenda contravențională, se aplică și măsura confiscării animalelor.

De asemenea, în cadrul capitolului al VII-lea, art. 26 al aceluiași text normativ, este reglementat faptul că împotriva animalelor se pot săvârși și fapte de natură contravențională, după cum urmează:  

  1. nerespectarea dispozițiilor care prevăd obligațiile de a asigura un adăpost corespunzător, hrană și apă suficiente, posibilitatea de mișcare suficientă îngrijire și atenție asistență medicală.
  2. folosirea de animale pentru expoziții, spectacole, publicitate, realizare de filme și în scopuri asemănătoare, dacă aceste activități le provoacă suferințe fizice și psihice, afecțiuni sau răniri;
  3. abandonarea și/sau alungarea unui animal a cărui existență depinde de îngrijirea omului;
  4. administrarea de substanțe destinate stimulării capacităților fizice ale animalelor în timpul competițiilor sportive, sub forma dopajului;
  5. despărțirea puilor de mamă până la vârsta de minimum opt săptămâni de viață;
  6. folosirea armelor cu tranchilizant în alte situații decât pentru imobilizarea animalelor.
  7. dresarea unui animal prin care se folosesc mijloace de dresaj care provoacă traume psihice sau fizice, precum și folosirea de metode care să prejudicieze sănătatea ori bunăstarea animalului;
  8. nerespectarea dispozițiilor conform cărora: „În situația în care locul unde sunt ținute animalele se află la domiciliul sau reședința deținătorilor de animale, accesului persoanelor împuternicite, potrivit atribuțiilor de serviciu, din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și al Ministerului Afacerilor Interne  se face cu acordul deținătorului. În lipsa acordului, deținătorul de animale are obligația de a face dovada respectării dispozițiilor referitoare la asigurarea unui adapost corespunzator, hrană și apă suficiente, posibilitatea de mișcare suficientă, îngrijire și atenție, asistență medicală.”

În cadrul art. 26 alin. (2) din Legea 205/2004 se stabilește că mai sus menționatele contravenții se sancționează cu amendă contravențională de la 1.000 lei la 3.000 de lei.

Autoritățile competente pentru monitorizarea aplicării acestei legi sunt Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța AlimentelorMinisterul Internelor și Reformei Administrative, prin organele abilitate, în colaborare cu reprezentanții organizațiilor de protecție a animalelor.

Așadar, violența împotriva animalelor concentrează un ansamblu de fapte reprobabile, sancționate în sistemele de drept orientate spre progresul societății, întrucât aceasta reprezintă, fără dar și poate una dintre cele mai degradante și inumane fapte pe care un individ le poate comite împotriva celor fără protecție.

______

Urmează a fi publicată și partea a II-a a prezentului articol, în cadrul căreia ne vom concentra eforturile spre analiza legislației în vigoare (Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor) și prezentarea succintă a înfințării Poliției animalelor și atribuțiile acesteia.

Adnotări   [ + ]

1. A se vedea: https://www.stiridecluj.ro/social/femeia-care-isi-maltrateaza-cainele-pe-malul-somesului-este-cautata-de-politie-unde-a-mai-fost-vazuta-video-si-foto
2. https://www.glsa.ro/descoperire-macabra-la-sepreus-catel-mutilat-si-aruncat-la-marginea-drumului-impreuna-cu-alte-resturi-de-animale/.
3. Pentru mai multe informații: https://adevarul.ro/locale/pitesti/leul-clipul-dani-mocanu-fost-gasit-intr-o-menajerie-dambovita-1_5fbfb0b25163ec427143f0ff/index.html;https://stirileprotv.ro/stiri/socant/adolescent-din-cluj-napoca-dat-pe-mana-politiei-de-propriul-tata-dupa-ce-s-a-filmat-cand-tortura-si-omora-un-pui-de-pisica.html
4. https://www.libertatea.ro/stiri/exclusiv-o-alta-gradina-zoologica-privata-la-tara-in-judetul-dambovita-proprietarul-are-lei-maimute-1192662.
5. Revelator în această situație este cazul infractorului canandian Luka Magnotta (născut Eric Clinton Kirk Newman), denumit de mass-media ca „măcelarul din Montreal” care în perioada 2011-2012 a postat pe site-uri de socializare imagini video care prezentau explicit fapte de cruzime împotriva animalelor, punctul culminant al activității sale infracționale soldându-se în omorul calificat al studentului Jun Lin (prezentat de asemenea în mediul online) și profanarea cadavrului acestuia. Pentru mai multe informații a se vedea:  https://en.wikipedia.org/wiki/Murder_of_Jun_Lin, de asemenea această cauză este prezentată în serialul “Jos labele de pe pisici: Căutarea ucigașului de pe internet” (2019).
6. J. Jones, Leonardo da Vinci unleashed: the animal rights activist within the artist, publicat în The Guardian, la data de 30.11.2011, disponibil la: https://www.theguardian.com/artanddesign/jonathanjonesblog/2011/nov/30/leonardo-da-vinci-animal-rights-activist, accesat la data de 15.12.2020.
7. M. Midgley, Descartes’ prisoners, articol publicat în The New Statesman, la data de 24.04.1999, republicat pe site-ul oficial al revistei politice britanice la data de 08.12.2015, disponibil la: https://www.newstatesman.com/node/149215, accesat la data de 15.12.2020.
8. C.Darwin, The Descent of Man, and Selection in Relation to Sex, ed.I, New York, Ed. D. Appelton and Company, 1871, vol I, p. 200 și urm., disponibilă la: https://books.google.ro/books?id=ZvsHAAAAIAAJ&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false.]]

Primul impuls doctrinar de protecţie a animalelor contra actelor de cruzime poate fi atribuit fondatorului curentului utilitarist, filosoful și avocatul englez Jeremy Bentham (1748-1832) care în opera sa „Introducere în principiile moralei şi legislaţiei” publicată în anul 1781, într-o notă de subsol intitulată „Interesele animalelor inferioare neglijate în legislaţie”, surprinde magistral esenţa protejării animalelor: „Chestiunea nu e dacă au judecată, nici dacă pot vorbi, ci dacă pot să sufere. (în varianta originală în limba engleză) „The question is not, Can they reason? nor, Can they talk? but Can they suffer?” [[J. Bentham, Introduction to the principles of morals and legislation, Ed.II, Londra, ed. Calerdon Press, 1879, p.311, disponibilă la: https://books.google.ro/books?id=EfQJAAAAIAAJ&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false .

9. Potrivit art. 35 C. pr. pen 1936 „Condamnatul la închisoare polițienească execută pedeapsa în penitenciarele județene, cu totul separat de alte categorii de detinuți.”

Distribuie:

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on whatsapp

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Aplică pentru a publica

Dacă vrei să susții excelența în dreptul penal și în același timp vrei să diseminezi informații interesante și originale din domeniul dreptului penal, nu ezita să ne contactezi pentru a publica pe această platformă.

Scrie un mesaj

Informații de contact

Scrie un mesaj

Ultimele Articole